The Inheritance. Autobiographical Prose

This book is in Romanian. It is an autobiographical novella.

Această ediţie a cărţii este publicată special pentru rom nii din diaspora.
Citiţi cărţi n limba rom nă Veţi fi mai aproape de casă, de ţară.
Comandaţi cartea de pe site-ul Amazon corespunzător ţării n care locuiţi şi nu veţi plăti transportul internaţional.

Moştenirea este o carte scrisă din iubirea faţă de naintaşi, cărora autoarea le poartă o pioasă recunoştinţă.
Iată cum ne prezintă ea povestea acestei scrieri:

Suntem purtători, n mod involuntar, ai genelor străbunilor noştri. Trecutul lor este prezentul nostru. Poveştile despre bunici dau startul vieţii noastre, atunci c nd ne descoperim şi ncercăm să ne facem cunoscuţi semenilor, după o introducere scurtă n care spunem cum suntem, ce principii avem, ce crezuri ne reprezintă. Uşor, uşor, se ajunge la... cum a fost bunica mea sau cum a fost bunicul meu.
De cur nd, am auzit de la o prietenă a mea povestea bunicii ei, care la v rstă de 12 ani răm ne orfană. Părinţii ei sunt omor ţi n război, iar ea a fost deportată n Rom nia şi adoptată de o familie de intelectuali etc., etc. M-a fascinat profund şi am rămas sub imperiul ei mult timp. Realizez că o parte a bunicii o reprezintă ca om; structura umană a prietenei mele s-a clădit şi dezvoltat pe o fundaţie solidă. Dacă din descrierea ei despre bunica am remarcat curajul acesteia, forţa şi tăria de caracter, determinarea - ca dintr-un copil orfan să ajungă profesor emerit" -, după cum mi-a relatat, lupta purtată cu demnitate pentru a-şi clădi o viaţă frumoasă şi onorabilă... acum descopăr cu stupoare că prietena mea este aidoma bunicii sale. Toate virtuţile bunicii au fost transferate nepoatei n mod nevăzut pentru ea, dar vizibile pentru toţi din jur. M-am ntrebat dacă Magdalena, prietena mea, realizează ce om puternic şi deosebit este, datorită rădăcinilor sale şi efortului său de a păstra şi dezvolta zestrea ei.
A fost, cumva, un moment de trezire, s-a născut dorinţa de a-i mpărtăşi, la r ndul meu, povestea bunicilor mei...
A fost punctul de pornire n analiza şi autoanaliza mea. Dacă ea seamănă at t de bine cu bunica, o asemănare identică aş putea spune, aceeaşi personalitate, dar n alt corp, un alt trup, atunci descopăr rostul căutărilor mele şi nu pot dec t să spun că sunt foarte fericită...
Şi, pentru că de multe ori am vrut să spun această poveste şi din diferite motive nu am spus-o, poate din vina timpului care niciodată nu e suficient, sau din motive personale, poate... acum ceva mă face să cred, să simt că e momentul să spun povestea bunicilor mei. Cei care mă cunosc, prieteni, amici sau colegi de serviciu, vor considera că aş face asta din m ndrie sau ca să impresionez pe cineva. Nu, nu este asta. Vreau ca povestea să fie cunoscută, să poată fi citită de familia mea, de amici, prieteni şi toţi cei care o vor găsi interesantă.

Teodora Pascu

Mostenirea: Proza Autobiografica - heftet, Rumensk, 2018