Iluminari

Operele literar-filosofice ale lui Walter Benjamin (1892–1940) se numara printre cele mai discret influente lucrari din epoca postbelica, de?i abia dupa moartea sa ?i-a dobândit, în afara Germaniei natale, acea faima ?i valoare pe care pu?ini i le-au recunoscut în timpul vie?ii. În prezent, se considera ca a avut una dintre cele mai patrunzatoare ?i mai originale min?i ale culturii central-europene decimate de nazi?ti.
Iluminari con?ine doua dintre cele mai cunoscute eseuri ale sale, „Opera de arta în epoca reproducerii mecanice“ ?i „Afinita?ile elective de Goethe“, precum ?i altele despre arta traducerii, Friedrich Hölderlin, arta povestirii, Baudelaire, Proust sau Karl Kraus, oferind cea mai buna modalitate de a patrunde gândirea originala a lui Walter Benjamin. Iar introducerea stimulativa a lui Hannah Arendt dezvaluie modul în care via?a ?i opera sa constituie o prisma prin care se rasfrânge realitatea timpului sau, dovedind în cele din urma existen?a la Benjamin a unei rare capacita?i de a gândi poetic, fara a fi însa nici poet, nici filosof.
„Ceea ce ghideaza gândirea poetica a lui Benjamin este convingerea ca, de?i ceea ce este viu este supus distrugerii timpului, procesul de descompunere este în acela?i timp un proces de cristalizare, ca în adâncul marii, unde se scufunda ?i se dizolva ceea ce a fost viu cândva, unele lucruri supravie?uiesc în noi forme cristalizate ce ramân imune în fa?a stihiilor, a?teptându-l doar pe culegatorul de perle ce se va scufunda într o buna zi la ele ?i le va aduce în lumea celor vii — sub forma unor «fragmente de gânduri», ceva «pre?ios ?i straniu», poate chiar ca ni?te Urphänomene eterne.“
Hannah Arendt
Walter Benjamin, critic literar, eseist, traducator ?i filosof marxist german, s-a nascut la Berlin în 1892, într-o familie evreiasca apartinând marii burghezii. Începând din 1912 urmeaza studii de filosofie, la Freiburg, Berlin, München si Berna. Îsi câstiga existenta publicând în presa germana a vremii. Are legaturi cu Scoala de la Frankfurt, fiind însa inspirat în mare masura de marxismul lui Bertolt Brecht ?i de misticismul evreiesc în viziunea lui Gershom Scholem. În calitate de critic cultural, Benjamin a preluat idei din materialismul istoric, idealismul german ?i misticismul evreiesc, pe care le-a combinat într-un ansamblu de lucrari reprezentând o contribu?ie inedita la filosofia occidentala, la marxism ?i la teoria estetica. Dintre cele mai importante lucrari ale sale: „Zur Kritik der Gewalt“ („Critica violen?ei“), 1921; „Goethes Wahlverwandtschaften“ („Afinitatile elective de Goethe“), 1924/1925; (Ursprung des deutschen Trauerspiels Originea dramei baroce germane), 1928; Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages, 1934; Berliner Kindheit um neunzehnhundert (Copilarie berlineza la 1900), 1950.

Cuprins
Introducere (Hannah Arendt)

Teorie • Critica ?i comentarii
Via?a studen?ilor
Doua poezii de Friedrich Hölderlin
Destin ?i caracter
Sarcina traducatorului
Afinita?ile elective de Goethe
Opera de arta în epoca reproducerii mecanice
Paris, capitala secolului al XIX-lea
Despre unele motive literare la Baudelaire
Central Park
Despre conceptul de istorie
Fragment teologic-politic
Comentarii la scrisori din veacul burghez

Proze
Copilarie berlineza la început de veac
Caracterul distructiv
Experien?a ?i saracie
Umbre scurte I
Groaza frumoasa
Idei în imagini
Mici capodopere
Serie ibizana
Ha?i? la Marsilia

Eseuri literare
Portretul lui Proust
Robert Walser
Karl Kraus
Povestitorul
Nota biografica (Friedrich Podszus)