Gora (2 vol.)

În cei peste o suta de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat în multe feluri ?i din diferite puncte de vedere, în special în India ?i în mediile culturale anglofone. S-a spus adesea ca, prin acest roman, Tagore a ini?iat dezbaterea despre identitatea culturala a Indiei ?i despre locul religiei ?i al castei în cadrul ei. Dar problemele legate de religie ?i casta implica altele privitoare la gen ?i clasa.

Romanul ridica multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstruc?ia rurala, educa?ia na?ionala etc.Data fiind arta romanesca a lui Tagore – neinovatoare în forma sau tehnica narativa, tragându-?i for?a nu din ac?iune, ci din analiza psihologica ?i dezbatere de idei –, o perspectiva culturala asupra lui Gora este, îndeosebi într-o prefa?a, mai interesanta decât una strict literara. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, baiatul nou nascut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta mor?i în timpul rascoalei sipahilor (1857), a fost adoptat în secret de o familie de brahmani liberali, fara ca ace?tia sa dezvaluie cuiva adevarata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora înseamna „alb“ în bengali) este totu?i o marca identitara evidenta. Crescut ?i educat ca un indian din societatea buna, Gora s-a identificat – în ciuda înfa?i?arii sale europene – cu India, ajungând ca dupa terminarea studiilor universitare sa adopte cea mai stricta ortodoxie hindusa ?i sa militeze deschis împotriva domina?iei britanice. Adevarul despre originea sa, ce i se dezvaluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriza doar pentru el însu?i.

Cititorul este prevenit chiar de la bun început, fapt care i pune ac?iunile ?i discursurile într o explicita perspectiva ironica. Motivul orfanului domina profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar ?i Binoy ?i Sucharita au mame sau ta?i surogat. Ace?tia însa se apropie mult mai mult de modelul parintelui ideal decât mamele ?i ta?ii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu ?i Anandamayi se înscriu în galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate ?i nu e deloc o surpriza ca, în cele din urma, Gora îi recunoa?te ca noii sai parin?i spirituali. Na?terea este a?adar tema în jurul careia se construie?te drama eroului principal. ?i nu întâmplator. În hinduismul ortodox, na?terea determina atât casta, cât ?i religia, marci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se na?te hindus ?i brahman – de pilda –, nu poate sa devina decât cel mult un „bun hindus“ sau un „bun brahman“, cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.