Ducesa

"Viselor mele le-am taiat aripile, ?opti, asociind imaginea de atunci, pe care o vazu clar pentru prima oara în douzaeci ?i unu de ani, cu situa?ia în care se afla ea acum ?i izbucni într-un hohot puternic de plâns.

Un urlet de fiara încol?ita, ca strapunsa peste tot de cu?ite, fiara ranita ?i con?tienta ca via?a ei se termina aici, acum, ca se scurge prin fiecare împunsatura, prin fiecare por al corpului.

Iar sufletul racnea ?i el spre un cer gol caci nu putea fi decât gol, daca nimeni nu cobora de acolo s-o ocroteasca, nici Doamne-Doamne, nici tati.

Era singura, ea ?i faptele ei de aici de pe pamânt."