Cu Ochii Larg Deschisi: Poezii Pentru Copii

OUR EYES WIDE OPEN is a collection of poems for children published 14 years after the untimely death of the great Romanian writer and poet Petre Ghelmez.

This book is in Romanian.

Cu ochii larg deschişi este un volum de poezii pregătit pentru publicare de către autor şi de către soţia lui, Elena Ghelmez, dar rămas n manuscris tip de 14 ani după dispariţia neaşteptată a autorului n 2001.

Această culegere de versuri ne nvaţă să privim lumea cu ochii mereu proaspeţi, cu uimire şi cu dragoste.

Cu ochii larg deschişi

Copii, acum vă propun
Jocul cel mai frumos şi mai bun:
Să privim lumea cu ochii larg deschişi,
Păsările, stelele, lunatecii caişi,
Ţăr na, poteca, izvoarele,
Soarele,
Şi tot ce ne mai nconjoară
De parcă le-am zări prima oară.

Uite, aici sub o frunză,
Descoperim o viaţă n formă de lăcustă, ascunsă.
ntr-un grăunte de rouă
Ard luceferii mari, c te nouă,
Sau şi adună curcubeul culorile
nainte să dea zorile.
C nd bate v ntul,
Copacii mătură cerul,
Dar umplu cu frunze păm ntul.
Prin miriştea deasă, pe care o cutreier,
Umblă o vioară cu nume de greier.
Intrăm n lanul de gr u
Ca-n talazurile unui p r u.
C nd ieşim din marea unduitoare
Devenim oameni de sare.

E de ajuns să deschidem ochii mari,
Ca la spectacol,
Că-n faţa noastră,
S-a şi-nt mplat un miracol

Poiana cu narcise

n raza privirii mele
Uite, jos, un cer de stele
Nu sunt stele, ci sunt flori
nrourate de zori

Pe tăpşanul numai soare
Paşte turma de mioare
Nu-s mioare - sunt flori mii
Cu petale argintii

Pe covor de iarbă-aleasă
Zboară fluturi de mătasă
Nu sunt fluturi de privit,
Ci florile-au nflorit

n poiana de narcise
Locurile par ca-n vise
Şi g ndim, privind, aşa:
Că de drag n-am mai pleca ...

Peniţa

Ca să-ajungă p n' la tine
Sprintenă şi delicată,
O peniţă, vezi prea bine,
Cere trudă-ndelungată

Drumul ei către lumină
E ntortocheat şi greu.
El ncepe jos, n mină,
C nd peniţa-i minereu

Minereu ce stă de-o viaţă
Prins sub lespezi de tăceri
P nă-i scos la suprafaţă
De-o echipă de mineri.

M nă cai - o herghelie,
Un mecanic şef de tren
Şi-aşa, spre oţelărie,
l conduce-n viu refren.

Un oraş ca de poveste
Uite-l e şi nu mai este,
Minereul. Cum pieri?

Ba e colo n cuptor
Ca un soare nroşit...
i veghează topitorul
Trupul greu de stăp nit.

P nă c nd, făc ndu-şi felul,
Ager şi strălucitor,
n roi de sc ntei, oţelul
Sare sprinten din cuptor.

Meşteri mari apoi la treabă
Din aripa-i sc nteind
Taie zilnic, taie-n grabă,
Mii de peştişori de-argint.