Istoria se repeta

Ironia joaca în satira sociala a lui Caragiale rolul sugestiei în poezie. Analogia poate fi împinsa mai departe. Daca este adevarat ca una din sursele adânci ?i nesecate ale împrospatarii talentelor lirice este naivitatea; acea facultate genuina; proprie copiilor ?i adolescen?ilor; de a se minuna de fiecare data de ineditul aspectelor multiple ale naturii; de miracolul ve?nic nou al mediului cosmic; al galaxiilor ?i al boitei înstelate; atunci este ?i în natura comicului de a se dovedi inepuizabil acelora ce ?tiu sa-?i mitocoseasca cu luciditate ?i prin disciplina voluntara un soi de candoare. Acesta este secretul celor mai bune din schi?ele lui Caragiale; precum ?i al publicisticii sale; în care criticul social se transforma în critic teatral; muzical; sau în estetician; precum ?i, ocazional, în ziarist politic.