Analiza Sinelui

Pentru cititorul interesat de psihanaliza, dar obi?nuit sa puna semnul egal între opera lui Freud ?i întreg domeniul deschis de el, Analiza Sinelui va fi un prilej de surpriza, contrariere, dezamagire sau entuziasm. Heinz Kohut abandoneaza teoria freudiana a pulsiunilor ca principala componenta a psihanalizei ?i o înlocuie?te cu o inovatoare teorie a narcisismului. Pornind de la abordarea terapeutica a tulburarii de personalitate narcisice, autorul considera filonul narcisic al dezvoltarii psihice drept direc?ia sa principala, care î?i subordoneaza toate celelalte dimensiuni, inclusiv cea pulsionala. O alta înnoire adusa de Kohut în psihanaliza este descoperirea ?i descrierea unor noi forme de transfer: transferul idealizant ?i transferul-oglinda. Abordarea tehnica a acestora este deosebita de abordarea transferului nevrotic descris de Freud. Ca fundament al psihologiei Sinelui, Analiza Sinelui prezinta interes nu numai pentru practicienii psihanalizei ?i ai psihoterapiei psihanalitice, ci ?i pentru psihoterapeu?ii de alte orientari, precum ?i pentru psihiatri ?i pedagogi.
„Kohut a facut pentru narcisism ceea ce romancierul Charles Dickens a facut pentru saracie în secolul al XIX-lea. Oricine ?tia ca ambele exista ?i constituie o problema. Originalitatea incontestabila consta în a le fi pus pe ambele într-o forma care îndeamna la ac?iune."
– International Journal of Psychoanalysis
Activarea terapeutica a obiectului omnipotent (a imagoului parintelui idealizat), proces la care ne vom referi prin sintagma transfer idealizant, reprezinta revenirea în timpul analizei a unuia dintre cele doua aspecte din faza timpurie a dezvoltarii psihice. În aceasta stare, dupa ce a fost expus unei perturbari a echilibrului psihic de la nivelul narcisismului primar, psihicul salveaza o parte din trairea privitoare la perfec?iunea narcisica globala.
(…)
Transferul-oglinda constituie reactivarea terapeutica a acelui aspect din etapa de dezvoltare în care copilul încearca sa salveze narcisismul atotcuprinzator de la început (acel „Eu placere pur", cum îl nume?te Freud), concentrând perfec?iunea ?i puterea în Sine — denumit aici „Sine grandios" — ?i retragându-se cu dispre? dinspre obiectul extern, caruia îi sunt atribuite toate imperfec?iunile. – Heinz Kohut