Captiv: Roman

CAPTIVE. A Novel

This book is in Romanian. It is a great-length novel in which life is taken to the extremes; an exceptional achievement.

Captiv este un roman-fluviu de 828 pagini n care viaţa este dusă la extreme. Un roman n care te pierzi şi te regăseşti, fiind n acelaşi timp şi foarte insolit, şi foarte actual. T nărul scriitor Teodor Deac scrie o proză foarte originală şi de-a dreptul acaparantă.
Redăm mai jos entuziastul articol scris de jurnalistul Sorin Roşca Stănescu imediat după lectura romanului.

Luptător cu scutul

Este o imagine care mă obsedează. De foarte mulţi ani. Eram student c nd, la sala Dalles din Bucureşti, a fost organizată o expoziţie de sculptură av ndu-l drept autor pe Henry Moore. Unul dintre cei mai mari artişti moderni ai lumii. O lucrare era intitulată "Luptător cu scutul."

Este un personaj aproape mitologic. Nu poate fi nvins. Moare lupt nd. Nu se predă. Este de o măreţie rară. Ţi de un tragism sf şietor. Aceasta a fost prima imagine care mi-a venit n minte după 828 de pagini de lectură din prima carte a lui Teodor Deac. De ce?

Pentru uriaşul curaj al unei sincerităţi. O sinceritate aproape sinucigaşă.

Pentru cutezanţa autodisecării şi analizării p nă la automutilare, lipsite de orice tentativă de cosmetizare.

Pentru că acest Teodor Deac ştie să identifice, n viaţa obişnuită, n oamenii pe l ngă care trece pe stradă, abjecţia şi măreţia.

Pentru demonstraţia literară pe care o face asupra efectelor terapeutice ale autoflagelării, atunci c nd o asemenea operaţiune este iniţiată cu credinţă n Dumnezeu şi cu iubire faţă de semeni.

Pentru introspecţia profundă, uneori de tip freudian, prin care şi desenează, şi decupează şi şi animează personajele.

Pentru sf şietoarea frescă a unei lumi ieşite dintr-o groapă a istoriei şi care aleargă haotic către lumină. Un fel de Guernică rom nească.

Pentru că tot cam atunci, c nd mi s-a ntipărit n minte, pentru totdeauna, imaginea acelui "Luptător cu scutul" al lui Henry Moore, mai aveam o revelaţie. La fel de puternică. Nu n planul artelor vizuale. Ci, tocmai n plan literar. Citeam un fantastic roman, primul scris de Petru Popescu. După care a luat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Dulce ca mierea e glonţul patriei." Acest prim roman de debut se numea "Prins." Era despre viaţa unei muşte, blocată ntre două ferestre. O existenţă tragică şi, n acelaşi timp, plină de neprevăzut şi chiar de senzaţional. O viaţă trăită intens. De o muscă. n principiu, nu ar fi trebuit să se nt mple nimic senzaţional. Ţi nimic romantic. Ţi cu toate astea, n această carte s-a nt mplat tot ce se poate nt mpla n existenţa umană. Pur şi simplu, s-au consumat toate experienţele posibile.

Este pentru a două oară n viaţă c nd citesc un autor, de data asta chiar debutant, şi ştiu că mă aflu n prezenţa unui scriitor de primă mărime. Apărut de nicăieri. Cum ar fi musca lui Petru Popescu. Sau "Luptător cu scutul" de Henry Moore.

SORIN ROŞCA STĂNESCU